WiMAX vine de la Worldwide Interoperability for Microwave Access şi este reprezentat de standardul IEEE802.16, cunoscut şi ca interfaţă aeriană IEEE WirelessMAN. Această tehnologie a fost proiectată să ofere access fără fir de bandă largă în reţele metropolitane cu performanţe comparabile cu cablul tradiţional, DSL, şi T1.
Avantajele sistemelor bazate pe 802.16 sunt multiple: abilitatea de a porni rapid acest serviciu chiar şi în zone unde ar fi greu de ajuns cu interfeţe pe bază de cablu, evitarea costurilor mari de instalare şi posibilitatea de a depaşi limitările fizice ale infrastructurilor tradiţionale cu conexiune prin fir. Instalarea unei conexiuni prin fir cu bandă largă pe baza de cablu sau DSL poate fi un process consumator de timp, având ca rezultat faptul că multe zone din lume nu au acces la conexiuni de bandă largă. Tehnologia fără fir 802.16 oferă o modalitate flexibilă, eficientă din punct de vedere al costurilor, de a umple aceste lipsuri în acoperirea de bandă largă.
Bazându-se pe experienţa a sute de ingineri din industria comunicaţiilor, IEEE a stabilit o ierarhie de standarde wireless complementare. Sunt incluse IEEE 802.15 pentru Personal Area Network (PAN), IEEE 802.11 pentru Local Area Network (LAN), 802.16 pentru Metropolitan Area Network, şi IEEE 802.20 pentru Wide Area Network (WAN). Fiecare standard reprezintă tehnologia optimizată pentru pieţe distincte şi modele de folosire diferite şi sunt create pentru a fi complementare. Creşterea răspândirii reţelelor fără fir creşte cererea de legături broadband către Internet, cerere care poate fi acoperită de 802.16 prin oferta de conexiuni outdoor pe distanţe mari către providerii de servicii. În ianuarie 2003, IEEE a aprobat standardul (mai mult…)